Totul incepe cu un vis, orice porneste de la dorinta. Realitatea nu e cruda, nu-ti sfarama visele ci ti le transforma, ti le imbraca, ti le dezbraca, ti le suceste pe toate partile si te face sa gandesti. Mintea iti alearga, cauti, cauti, te indoiesti de ce gasesti si cauti iar fara astampar. Visul e inca acolo, mai real decat realul, usor slefuit dar inca al tau.

O voce, un cuvant, un om pot sa-ti schimbe toata perspectiva, sa-ti arate ca visele pot fi si goale.

Exista oameni cu vise goale, nu ma mai indoiesc de asta. Sunt cei ce vor sa si-l indeplineasca indiferent de pret iar pretul platit sunt ei.

E greu sa spui ce simti?

Deloc, e foarte simplu daca tu insuti crezi in minciunile tale. Poti sa crezi in ceva ce nu exista si totusi nu esti un idiot. Ai certitudinea ca totul e real. Iti imbini atat de bine povestile cu trairile incat nu le mai poti deosebi. Cu timpul devii prisonierul propriei inchisori.

Esti mincinosul perfect?

Nicidecum, esti doar un altul pierdut pe drumul de a-si implini visul, de a fi oricine altcineva in afara de ceea ce esti, in incercarea de a fi pe placul celorlalti. Si cand tu te pierzi si ei te descopera, unde iti e visul, unde iti e trairea?

Esti gol!