Cum hălăduiam eu pe meleaguri internautice ca de obicei, am dat peste concursul de proză arhiscurtă organizat de Trilema. Pentru că e greu câteodată sa fii concis, se acceptă ca textele să aibă între 495 şi 505 caractere (inclusiv cu spaţii). Tema este la alegere aşa că mi-am zis că nu strică un mic exerciţiu creativ care se poate lăsa cu premii.

“Povestea” mea are fix 500 de semne.

“Era septembrie târziu, fragil şi plin de vise. Ploaia cădea ca-ntotdeauna în lumea ei. Stropi mici, rapizi, tăioşi; întocmai ca vorbele ei. Cu părul împletit în frig se legăna pe tocuri roşii; cu trupul ei ciudat păşea în lume iar şalul ieftin, fluturând agale, umpluse strada de parfum. Gândurile îmi tăiau respiraţia. Aş fi vrut să-şi întoarcă privirile spre geamul librăriei. Mergea acum spre casă şi nu-i mai păsa de nimic. Târa dupa ea o geantă plină cu poveşti. Avusese prima lansare de carte.”