M-am tot gandit de cinci minute incoace de cand mi s-a zis “mai femeie” ce anume te poate face sa te simti cu adevarat femeie.

Fizic cred ca pot fi multe momente considerate ca fiind decisive si purtatoare de “feminitate si maturitate”. Formele, desteptaciunea, gesturile sau vocea te pot face “femeie” doar pentru ceilalti dar nu si pentru tine. Poti sa fii inca un copil pe dinauntru, sa te simti pierduta ca un tanc intr-un magazin de jucarii, sa te uiti speriata la cat de complicata e lumea si cum fiecare isi doreste ceva de la tine. Toti in jur sunt mari si te privesc de sus cerandu-ti sa fii ca ei pentru ca de acum si tu esti mare, trebuie sa te porti ca o femeie zic ei.

Adica ce sa fac? Sa ma imbrac decent dar indeajuns de provocator ca sa atrag priviri, sa fiu destul de inteligenta pentru a purta discutii in orice imprejurare, sa stiu sa ma organizez si sa fiu in stare sa tin o casa? Asta ma face femeie? Nu cred. Asta ma face doar om.

Altii ar spune ca esti femeie in puterea cuvantului doar cand ai un copil. Nu stiu, nu am unul si nu vreau sa fiu femeie pe deplin, ci doar o tipa simpla, sa ma simt eu bine cu mine, sa o fac pe fetita sfioasa dinauntru sa creasca si sa fie si ea constienta de asta.

Ce m-a facut sa ma simt femeie? Doamne, cat de simplu. Un barbat care ma iubeste.