Si marea se agita neincetat … si sufera odata cu mine… si valurile ei se sparg golase si acopera ranile tarmului, cicatricile mele.

Apa imi trece peste picioare, nisipul vrea sa ma ia cu el in adancuri dar nu pot pleca , nu acum, nu pana nu-ti simt atingerea.

Sa fii aici, sa-mi auzi bataile inimii, sa imi aduci caldura dupa care tanjesc.

Sa pot vedea marea prin ochii tai.

Si vantul de vest bate … si marea nordului continua sa te cheme … sa spuna ceea ce eu nu pot pronunta inca.

Mainile imi ingheata pe salul cu care incerc sa-mi acopar gatul. Si tu nu esti aici sa-mi iei palmele in ale tale si sa le duci la piept, sa-mi aperi buzele cu ale tale.

Sa-mi umpli sufletul.

Pescarusii tipa si ei, se aud bataile disperate din aripi. Vapoare acosteaza in port si lupii batrani de mare se intorc acasa.

Si aduc cu ei soarele exotic … si parfumuri orientale … si povesti incredibile dintr-o viata de om.

Eu inca astept soarele … si parul are un iz sarat si sec … iar povestea, aproape ca lipseste.

Si tu nu esti aici ca sa-mi alungi norii, sa-mi spui ca parul imi miroase a vara si sa-mi depeni povestea.

Sa ma pot oglindi in tine.

E 1 noiembrie si’s singura …si marea plange cu mine … si vantul ne usuca lacrimile …

si te iubesc pentru ceea ce esti dar vreau sa te iubesc pentru cum sunt cand esti cu mine.