Is prostuta ca de obicei, visez cu ochii deschisi si cred ca lucrurile sunt minunate pentru ca apoi sa sfarsesc lata pe caldaram.

Lume mea nu e lumea noastra, nu e poveste. Nu exista dragoni, nu exista tinerete fara batranete si viata fara de moarte asa cum nu exista posibilitatea sa zbori ca vantul si ca gandul in spatele unui armasar ce te va purta peste mari si tari.

Nu te pune nimeni sa aduci pielea vreunui urs sau diamante din mine fara fund pentru a castiga inima cuiva. Nu vine nici un print calare pe vreun cal alb sa te elibereze din cine stie ce turn unde tu ai fost blestemata sa-ti petreci restul zilelor.

Nu poti sa furi luna sau sa te nasti din stele. Nu exista paduri de arama, vai ale plangerii sau copac al fericirii.

Esti doar tu si o mare de posibilitati. Si atunci cum sa nu te intrebi:

Oare D-zeu joaca zaruri sau nu?