Castigam ceva si pierdem altceva, asa a fost dintotdeuna cu legea compensatiei. Nici seductia nu scapa din model. Seduci si te lasi sedus, este un joc in doi, nimeni nu pierde la final.

Poti sa te lasi cucerit de o persoana sau/si poti sa fii gata sa faci orice pentru a avea un simplu obiect. Trebuie sa stii ce iti doresti si ce vrei sa primesti. E ca si cum ai vrea un castel doar pentru ca nu face parte din regatul tau si ar trebui trecut pe harta cu proprietati. Afla ce comori se ascund in pivnitele sale, vechimea mobilierului din incaperi; fa-l al tau si nu-l lasa in paragina doar pentru ca nu-ti este acum de folos ca fortareata. Tunelele secrete poate iti vor salva viata la un moment dat.

Femeile seduc de dragul jocului. Ce poate fi mai frumos decat sa stii ca ai ceva ravnit de ceilalti? Ne place sa ne invartim, sa dansam in jurul celuilalt, sa-l imbatam cu prezenta noastra, ne place sa ne lasam purtate de val, sa ne simtim apreciate, frumoase, destepte, sa ni se arate cat de importante si indispensabile suntem; mai bine zis ne place sa provocam si pe urma sa parem inocente.

Barbatii in schimb seduc pentru a avea control, pentru a simti cum ceva le apartine. Nu’s posesivi, doar incearca sa-si arate spiritul de competitie. Le place sa fie laudati, sa li se spuna cat de galanti si gentildomni sunt. Sunt ca niste copii mai mari ce au jucarii si nu vor sa le dea si altora iar in final tot isi vor cumpara si una noua; ca e frumos cand ai mai multe, mai colorate, de forme diferite.

Asa ca seductia este un cerc vicios. Nu castigi nicioadata pe deplin pentru ca la randul tau dai fara sa vrei, ceva. Jocul in doi isi schimba regulile in fiecare clipa, e miscare, e dinamism pana la ultimul act, sau la primul act din etapa urmatoare.