As fi vrut sa-mi vopsesc unghiile in rosu azi …

Mda, inca vreau …Furia nu mi-a trecut; un mare sentiment ca m-am plafonat iremediabil nu-mi da pace, nu sunt in stare sa-mi pun gandurile pe hartie si sa scriu o blestemata de lucrare academica. Halal sa-mi fie!

Dar cum nimic nu-mi iese bine si toate se duc de rapa ca un automobil in viteza lasat pe liber, nici macar lac rosu nu am… si nici unghii ca de vrajitoare, sa mi le bag in gat ca pitigoiul. Nu am nici negru… De ce naiba nu imi cumpar sticlute cu toate culorile? De ce numai lac incolor si auriu? Ce naiba , astea nici macar nu sunt culori.

Un rosu violent, ca ochii unei pisici turbate poate ar rezolva tot… Un rosu categoric mi-ar face bine. Nu pot sa-mi vars furia peste tot. Tre sa mi-o focalizez. Un portocaliu ametitor sau un verde crud mi-ar lua mintile, adica mi le-ar readuce. M-as inspaimanta la vederea mainilor mele si mi-as zice ca exista si lucruri mai rele decat ce mi se intampla acum. O manechiura nereusita ti-ar putea distruge ziua sau chiar viata, nu nimicurile de care ma agat eu.

Si tot nu am rosu… Mi le fac aurii si incerc sa le vad in rosu.