U.S. – Nasa Space Center

I finally got Don’s postcard in the mail today. Long way from U.S. to Romania – nearly 2 and ½ weeks of traveling.

It’s a NASA postcard with a beautiful stamp of  Bob Hope on the back.

Don has started the 1 million postcards project hoping that people will just take the time to communicate and interact with others in the old fashion way: by sending or exchanging paper letters and postcards via local ground mail services. You can find his website here.

If you want to make him a surprise and at the same time support his project you can send a postcard to:

Don Morrison – 1 Million Postcards
6206 Wade Road #230
Baytown, TX
77521-8868 USA

Also, if you write your address on the back of the card I’m sure he’ll send you a postcard too.

Posted in Postcrossing the world | Tagged , , , | 1 Comment

In Treatment

In Treatment este un serial dinamic produs de cei de la HBO dupa povestea si formatul de succes al serialului israelian Betipul al lui Hagai Levi. Curpinde 2 sezoane a cate 43 de episoade, fiecare episod avand o durata de maxim 30 de minute.

Conceptul de la care se pleaca este cel de terapie si consiliere psihologica.

Paul Weston este un terapeut de 53 de ani ce desfasoara saptamanal sesiuni cu pacientii sai.  El este intruchiparea calmului si echilibrului, a omului fara probleme dar care poate sa ofere raspunsuri si sfaturi pentru situatiile dificile ale celorlalti.

Fiecare episod sau sedinta de consiliere se axeaza pe un singur pacient, inclusiv pe Paul care merge la intalniri regulate cu propriul sau psiholog, Gina.

Pacientii sai sunt: Laura – o tanara doctorita indragostita de Paul; Alex – un soldat din Irak; Sophie – o tanara gimnasta cu tendinte suicidale; Jake si Amy – un cuplu casatorit.

Sunt parti in film in care Paul nu scoate un cuvant. Sunt parti in care linistea pare sinistra si cineva ar trebui sa spuna ceva, sa intrebe ceva. Momentele de tensiune te fac sa-ti iesi din minti doar uitandu-te la cum se desfasoara sesiunea daramite sa mai fii acolo.

In Treatment mi-a placut foarte tare pentru simplu fapt ca, prin dialogurile consistente si pline de substanta, te invata cum sa asculti, cum sa citesti printre cuvintele celuilalt si ce intrebari sa pui pentru a scoate la iveala ceea ce nu este atat de evident pentru cel in cauza.

In plus de asta, Paul, terapeutul,  nu ofera niciodata solutii si nu emite judecati de valoare sau idei. El doar ghideaza si “inspira” luarea propriilor decizii; e un fel de traducator al propriului nostru limbaj in care ne incurcam si ne afundam tot mai mult.

Si apoi, mai e si partea in care, nivelul de intimitate din partea pacientului este la cota superioara in timp ce terapeutul nu lasa la vedere nimic din ceea ce se petrece cu el in afara cabinetului sau faptul ca el traieste atat de mult viata pacientilor, o analizeaza in amanunt pentru a-i putea ajuta incat uita sa se mai ocupe si de a lui.

Iar cand dupa 30 de ani de cariera incepi sa ai si indoieli cu privire la rostul tau si al meseriei pe care ti-ai ales-o, lucrurile devin cu adevarat complicat de interesante pentru doctorul Paul Weston.

Posted in Recenzii / Reviews | Tagged , , | Leave a comment

Will Self – Cum traiesc mortii

De multa vreme ma tot tin sa scriu despre “Cum traiesc mortii” lui Will Self  dar nu stiu niciodata de ce nu mai apuc s-o fac.

Ei bine, Will Self este un prozator contemporan englez, cu 12 carti de fictiune la activ.

“Cum traiesc mortii” este o carte   atipica (pentru mine cel putin a fost), ciudata si nostima in acelasi timp, care prezinta viata, moartea si viata de apoi a lui Lily Bloom, o doamna nu prea de treaba, din suburbia londoneza, ce sufera de cancer in faza terminala.

Imaginile pe care Self le-a creat mi s-au parut absolut minunat de inspaimantatoare, greu de digerat as putea spune ; cinismul, umorul englezesc si elementele grotesti regasindu-se la fiecare pas.

Pe alocuri am ras, m-am minunat, m-am emotionat sau chiar m-am ingrozit insa cel mai tare mi-a placut faptul ca are un limbaj viu, in dialectul si stilul personajului, care ar trebui citit cu voce tare pentru a realiza impactul.

“Stiu ca mi-a atins ficatul, cancerul asta. O simt pe masura ce o luam in jos si cotim pe Hampstead Lane. Simt  porcaria aia, futu-i, umflata inauntru, fiecare zdruncinatura presand-o astfel incat, ca un burete soios, siroieste otravuri. Rafinaria de petrol a corpului e si ea poluata…. Doua nenorocite de mastectomii mi-a facut amicul ala fraudulos al lui Steel. Mi-a excavat tatele ca ala de sta in spatele tejghelei si-ti pune cupele de inghetata la Baskin – Robbins …. Poate ca vreau inghetata, poate de-asta ma tot gandesc la ea.” (pag. 99)

La sfarsit nu m-am putut gandi decat la un singur lucru: daca atunci cand mori te muti de fapt in suburbie si tot ai de a face cu birocratia (mortocratia), tot trebuie sa mergi la lucru si sa faci curat in casa, sa cari dupa tine kilogramele de grasime pierdute de a lungul vietii, atunci acesta e Raiul sau Iadul?

Posted in Recenzii / Reviews | Tagged , , | Leave a comment

Suomi Finland – Turku cathedral

Katja sent me this beautiful card with views from her town. Turku’s cathedral (as I said before it’s the largest surviving medieval building in Finland)  is dating from year 1200.

Posted in Postcrossing the world | Tagged , , , | Leave a comment

Germany – sun flower

Steffen from Germany brought the sun in these cold snowy days.

Posted in Postcrossing the world | Tagged , , , | Leave a comment

Japan

Japan

I don’t have any idea what this is but since it says “Passeretti cafe and dining” I think it’s an advertisment card.

Posted in Postcrossing the world | Tagged , , | Leave a comment

China – The Great Wall

China – Simatai Section of the Great Wall

Posted in Postcrossing the world | Tagged , , | Leave a comment

Cadou intarziat

“Prajiturica sa”, Dr.Killjoy, ma intreba la un moment dat daca mi-am primit cadoul de la schimbul facut de Craciun cu Adrienne.

Ei bine, intr-un sfarsit a ajuns, cam cu o luna jumatate intarziere. Bine ca nu pica Pastele si mai devreme decat este pentru ca as fi avut toate sansele sa-mi primesc pachetul atunci.

Adrienne mi-a trimis un asa zis cadou “vintage” cu ceea ce se vede mai jos: brose, cercei si o felicitare handmade.

Pisoiul  (ambalat in posetuta galbena) si cerceii victorieni (Max K) m-au nimerit la fix.

La randul meu, pentru ca-i placeau lucrurile handmade, i-am trimis 2 perechi de cercei creatie proprie, un mileu cu trandafir, o pereche de botosi de casa crosetati de bunica si un mix de croseturi, nasturei si fetru pentru a-i folosi la confectionarea kawaii-lor ei.

Posted in Travel Journal | Tagged , | Leave a comment

Russia – St. Basil Cathedral and museum from Volgograd

To thank me for the earrings that I sent her as a gift for Christmas, Anastasia from Russia sent me a postcard with my favorite cathedral from Moscow – St. Basil. I love it because it looks like it’s made from ginger bread; and all that  snow is like powder sugar on top.

And her parents sent me one postcard with a museum from Volgograd – the old Stalingrad from World War II.

Posted in Postcrossing the world | Tagged , , , | 2 Comments

United Kingdom

Graffiti claimed by Blek le Rat in Paris

GB-116217

Posted in Postcrossing the world | Tagged , , , | Leave a comment

Finland – Turku castle

Turku Castle – the largest surviving medieval building in Finland

FI – 727939

Posted in Postcrossing the world | Tagged , , , | Leave a comment